De ce este procesul de îmbătrânire relevant pentru securitatea şi sănătatea ocupaţională?

OSH Professional

1: Procesul de îmbătrânire şi munca

De ce este procesul de îmbătrânire relevant pentru securitatea şi sănătatea ocupaţională?

Procesul de îmbătrânire a populaţiei în Europa

Populaţia din Europa a îmbătrânit în ultimele decenii: aceasta este o tendinţă care va continua şi se va intensifica. Graficul de mai jos arată că

Vârsta care împarte o populaţie în două grupuri numeric egale; aceasta înseamnă că jumătate dintre oameni sunt mai tineri decât această vârstă, iar jumătate depăşesc această vârstă. (Sursa)

s-a mărit semnificativ de-a lungul ultimelor decenii şi se estimează că va creşte în continuare.

 

Vârsta care împarte o populaţie în două grupuri numeric egale; aceasta înseamnă că jumătate dintre oameni sunt mai tineri decât această vârstă, iar jumătate depăşesc această vârstă. (Sursa)

: media UE între 1960 și 2060

Procesul de îmbătrânire a populaţiei merge mână în mână cu cel de îmbătrânire a forţei de muncă. Din ce în ce mai puţini tineri intră pe piaţa muncii, în timp ce procentul oamenilor în vârstă (55-64 de ani) din totalul celor care alcătuiesc forţa de muncă este în creştere.

Structura populației care lucrează în funcție de vârstă (1990-2060)

Noi provocări pentru securitatea şi sănătatea ocupaţională

Îmbătrânirea forţei de muncă creează noi provocări pentru securitatea şi sănătatea în muncă:

  • Oamenii vor trebui să muncească o perioadă mai lungă de timp, ceea ce înseamnă o expunere mai lungă la pericolele de la locul de muncă. Acesta este un factor de risc pentru multe probleme de sănătate legate de muncă (de exemplu; afecţiuni musculo-scheletice
  • Întrucât oamenii vor trebui să muncească o perioadă mai lungă de timp, probleme cronice de sănătate (precum boli cardiovasculare, hipertensiune, probleme respiratorii cronice şi diabet) vor apărea mult mai frecvent în rândul forţei de muncă (Citiţi mai mult).

Forţa de muncă aflată în proces de îmbătrânire şi lumea muncii în schimbare

Tehnologia şi globalizarea au schimbat în mod semnificativ felul în care lumea munceşte şi tipurile de risc care se întâlnesc la locul de muncă. Numărul de oameni care realizează o muncă sedentară este în creştere, iar şederea prelungită şi inactivitatea măresc riscul legat de multe probleme de sănătate, precum afecţiunile musculo-scheletice, bolile cardiovasculare şi unele tipuri de cancer. Mai mult, riscurile psiho-sociale sunt mult mai frecvente. Aceste schimbări, combinate cu îmbătrânirea forţei de muncă, creează provocări suplimentare pentru securitatea şi sănătatea în muncă.

Managementul securităţii şi sănătăţii ocupaţionale

Un bun management al securităţii şi sănătăţii ocupaţionale de-a lungul vieţii profesionale, inclusiv prevenirea riscurilor şi adaptarea locurilor de muncă pentru a corespunde capacităţilor funcţionale în schimbare, este crucial în abordarea schimbărilor de mai sus. Informaţii imparţiale referitoare la procesul de îmbătrânire şi la impactul său asupra muncii sunt necesare pentru un management eficace al sănătăţii şi securităţii în contextul unei forţe de muncă aflată în îmbătrânire.

Managementul oamenilor din generaţii diferite la locul de muncă

Mai mult ca niciodată, în organizaţii activează lucrători din generaţii diferite, cu nevoi, aşteptări şi culturi diferite, astfel încât organizaţiile se confruntă cu provocări specifice legate de o forţă de muncă din ce în ce mai în vârstă

Îmbătrânirea forţei de muncă şi schimbările relaţionate implică o nouă abordare a managementului vârstei la locurile de muncă. Organizaţiile care nu apreciază impactul unei forţe de muncă aflate în proces de îmbătrânire şi nevoia de a aborda provocările îşi pot pune în pericol productivitatea şi competitivitatea. 

Managementul vârstei se referă la diversele dimensiuni prin care resursele umane sunt gestionate într-o organizaţie, cu o atenţie explicită acordată îmbătrânirii şi, de asemenea, la managementul general al forţei de muncă aflată în proces de îmbătrânire prin politici publice sau negociere colectivă . (Sursa)

Principiile esenţiale ale managementul vârstei includ: 

  • Accentul pe prevenirea problemelor mai mult decât pe rezolvarea lor reactivă; 
  • Accentul pe întreaga viaţă profesională şi pe toate grupurile de vârstă, nu numai pe lucrătorii în vârstă; şi 
  • O abordare holistică care să cuprindă toate dimensiunile ce contribuie la un management eficace al vârstei.

(Sursa)

se referă la managementul resurselor umane cu o atenţie explicită acordată cerinţelor unei forţe de muncă aflată în proces de îmbătrânire.

Managementul vârstei se referă la diversele dimensiuni prin care resursele umane sunt gestionate într-o organizaţie, cu o atenţie explicită acordată îmbătrânirii şi, de asemenea, la managementul general al forţei de muncă aflată în proces de îmbătrânire prin politici publice sau negociere colectivă . (Sursa)

Principiile esenţiale ale managementul vârstei includ: 

  • Accentul pe prevenirea problemelor mai mult decât pe rezolvarea lor reactivă; 
  • Accentul pe întreaga viaţă profesională şi pe toate grupurile de vârstă, nu numai pe lucrătorii în vârstă; şi 
  • O abordare holistică care să cuprindă toate dimensiunile ce contribuie la un management eficace al vârstei.

(Sursa)

este holistic, intergeneraţional şi orientat asupra întregului ciclu de viaţă. Securitatea şi sănătatea la locul de muncă face parte integrală din managementul vârstei: este una dintre dimensiunile sale cheie şi este strâns legată de alte elemente ale managementul vârstei (citiţi mai multe în tema 2).

Ce trebuie să ştim despre îmbătrânire? (Următoarea secţiune)